Beneficiile apei minerale pentru organism

Apa minerală carbogazoasă (conținut natural de dioxid de carbon direct de la sursă) sau plată, provine din subteran și are o compoziție caracteristică și constantă în timp. În probabil cea mai scurtă definiție posibilă, apa minerală este apa pură din punct de vedere microbiologic, care îşi are originea într-o pânză freatică sau într-un zăcământ acvifer subteran şi care provine dintr-o sursă exploatată prin una sau mai multe emergenţe naturale sau foraje, protejată natural și prin zone stricte.

Noi, românii, facem de multă vreme o confuzie semantică – tindem să numim „apă minerală” apa carbogazoasă sau carbogazificată (conținut adăugat de dioxid de carbon), cea cu bule, indiferent dacă respectivă apă chiar e minerală (biochimic și juridic) apă de masă sau apă de izvor.

Apa minerală are numeroase beneficii, unele mai puțin cunoscute de toată lumea. Conţine săruri, iar acestea sunt foarte bune pentru rehidratarea organismului, mai ales pe timp de vară. Contrar unor mitologii contemporane, la fel ca orice apă bună de băut, apa minerală nu îngraşă, pentru că nu are calorii.

Majoritatea proprietăților benefice pentru organism apar datorită acestor sarurilor minerale, precum sarurilor de sodiu, potasiu, calciu, magneziu.

Printre mineralele conținute în cantități mari în apa minerală se numără calciul și magneziul, ambele esențiale pentru buna funcționare a organismului uman. Magneziul este foarte important pentru reglarea tensiunii arteriale, a indexului glicemic și un bun regulator neurocerebral. Magneziul ajută, de asemenea, la menținerea echilibrului digestiv și previne constipația, deoarece atrage apa în intestine, ceea ce îmbunătățește consistența scaunului și favorizează tranzitul intestinal.

Calciul îmbunătățește sănătatea oaselor, prin fortifierea sistemului osos și prevenirea pierderii densității osoase. Astfel, conform unui studiu recent prin care s-a comparat absorbția calciului în organism din lapte, din suplimente alimentare și din apă minerală, aportul de calciu din apa minerală poate îmbunătăți nivelul de calciu din corp, atât timp cât este consumată în mod frecvent și regulat.

Alături de mineralele amintite mai sus, apa minerală este bogată și în potasiu, esențial pentru echilibrul electroliților din corp, sodiu, care ajută la neutralizarea acizilor stomacali, fier și zinc, necesari pentru un sistem imunitar puternic, pe lângă multe alte beneficii.

Pe lângă aportul mare de minerale, un beneficiu cert al acestui tip de apă este îmbutelierea la sursă, ceea ce oferă garanția calității apei. Astfel, pe lângă faptul că nu trece prin conductele din circuitul de apă al orașului, apa minerală nici nu suferă alterări de gust și compoziție, ca urmare a proceselor chimice la care este supusă apa de la robinet.

Singura formă de procesare – cea de carbogazificare sau decarbogazificare, iar uneori anumite substanțe toxice, precum arsenicul, sunt eliminate din compoziția sa chimică.

Deși nu există contraindicații severe, este bine de avut câteva aspecte în vedere, legate, în special, de consumul excesiv de apă carbogazificată/carbogazoasă. Astfel, prea multă apă minerală carbogazoasă duce la un disconfort esofagian și abdominal, manifestat prin sughiț, balonare și, uneori, crampe.

De asemenea, cantitatea de sodiu trebuie luată în considerare atunci când se consumă apa minerală. Limitarea cantității de sodiu este necesară în cazul persoanelor care au hipertensiune, de aceea e foarte important de citit pe etichetă valoarea acestuia, inainte de a alege un tip sau altul de apă minerală.

Nu în ultimul rând, apa minerală carbogazoasă/carbogazificată poate avea un efect negativ asupra smalțului dinților. Apa cu dioxid de carbon (natural sau adăugat) are un pH mai scăzut față de apa obișnuită, ceea ce o face mai acidă și poate afecta duritatea smalțului dentar. Acest risc există numai în cazurile de consum frecvent și regulat. Așadar, la un consum ocazional de apă carbogazificată/carbogazoasă, nu trebuie să ne facem griji.

Apele minerale sunt de mai multe categorii:

• Oligominerală sau slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 500 mg/l.

• Foarte slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 50 mg/l.

• Puternic mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, este mai mare de 1.500 mg/l.

• Hidrogencarbonatată - conţinutul de hidrogen-carbonat (HCO3) este mai mare de 600 mg/l.

• Sulfatată - conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l.

• Clorurată - conţinutul de clor este mai mare de 200 mg/l.

• Calcică - conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l.

• Magneziană - conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l.

• Fluorurată sau conţine fluor - conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; vor fi respectate cerinţele de etichetare prevăzute la art. 19 lit. d) din norme.

• Feruginoasă - conţinutul de fier bivalent este mai mare de 1 mg/l.

• Acidulată - conţinutul de dioxid de carbon liber este mai mare de 250 mg/l.

• Sodică - conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l.

• Corespunde pentru regim sărac în sodiu - conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l.