Murăturile în saramură sunt unul dintre cele mai delicioase produse românești. Pe unde am călătorit, mi-a plăcut să gust din specialitățile locale și încă nu pot să afirm că aș fi întâlnit un produs similar. Nu vreau să fac afirmații deplasate, poate există ceva similar, printr-un colț de lume dar, deocamdată, cele mai savuroase murături le-am mâncat în România și printre cele mai bune chiar la mine acasă. Că rețeta mea e foarte bună pot confirma miile de cititori care au probat-o (de pe blogul meu) și îmi face bucurie să o împărtășesc și cu voi.
Rețeta de murături în saramură e una foarte adaptabilă, din punctul de vedere al ingredientelor folosite. Urmând exact procedeul descris mai jos, se pot face murături asortate – adică din mai multe tipuri de legume - sau se poate folosi un singur sortiment.
Murăturile în saramură sunt 100% naturale iar gustul specific – acru și sărat, aromat și perfect echilibrat – se produce în urma unui proces natural, și anume fermentația – murarea(...)
Minestrone este o supă de legume care provine, așa cum denumirea deja v-a lăsat să ghiciți, din bucătăria italiană. Nu e o rețetă bătută în cuie! Supa minestrone are sute, poate mii de variante, pe teritoriul peninsulei, și toate sunt la fel de corecte, chiar dacă între ele există diferențe. Poate cele mai notabile diferențe sunt cele care țin de sezon. Evident, minestrone de vară e diferit de cel de iarnă, punând în valoare ingredientele specifice fiecărei perioade a anului.
Varianta mea, pe care o găsiți mai jos, poate fi personalizată după disponibilitatea ingredientelor și gustul fiecăruia. De exemplu, se poate folosi cu succes spanac, fasole verde, o mână de ciuperci, broccoli și varză și așa mai departe. Eu am folosit fasole roșie, gata fiartă, cu toate că cele mai multe variante recomandă fasolea borlotti (o fasole pestriță), pe care, însă, eu nu am avut de unde s-o procur. Vă asigur că supa a fost foarte bună și așa.
L-am invitat pe realizatorul radio Cătălin Striblea să definească și să nuanțeze ideea de succes, folosind exemplul unui sport de care ne simțim apropiați. Un motiv este faptul că, la aproape un sfert de secol de activitate, La Fântâna privește și retrospectiv, și introspectiv spre trecut și spre planurile de viitor pentru a defini și înțelege cât mai bine parametrii propriului succes.
Iar până acum, povestea succesului companiei noastre se suprapune ideii de succes obținut prin ambiție și perseverență, reliefate în articolul de mai jos, pe care vă invităm să-l citiți.
Ca să faci cel mai bun turneu WTA 250 din lume îți trebuie, printre altele, un lucru cât se poate de simplu: un angajat al turneului să stea în fața unui calculator ore în șir și, cu răbdare, dar mai ales fără greșeală, să introducă într-un sistem computerizat toate alimentele care(...)
Borșul de sfeclă are o istorie îndelungată, în Ucraina. Această rețetă simplă, în esență, este considerate ca fiind o parte integrantă a culturii și tradițiilor ucrainene. Borșul ucrainean de sfeclă a fost înregistrat oficial în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității de către UNESCO, recunoscând astfel valoarea culturală și gastronomică a preparatului. Această înregistrare este o dovadă a importanței acestei rețete în peisajul culinar global.
Rețeta este una țărănească și, pe teritoriul Ucrainei, se întâlnesc sute, dacă nu mii de varietăți. Practic, aproape fiecare familie are propria variantă a rețetei și fiecare o promovează cu multă mândrie. Evident, sunt mai multe similitudini decât diferențe între toate aceste variante, dar totuși se pot deosebi câteva varietăți distincte.
Borșul de sfeclă poate varia în funcție de regiune și preferințe personale ale celui care gătește, dar poate principalele două varietăți sunt cea cu carne – de vită, de porc sau de pui(...)
L-am invitat pe realizatorul radio Cătălin Striblea să definească și să nuanțeze ideea de succes, folosind exemplul unui sport de care ne simțim apropiați. Un motiv este faptul că, la aproape un sfert de secol de activitate, La Fântâna privește și retrospectiv, și introspectiv spre trecut și spre planurile de viitor pentru a defini și înțelege cât mai bine parametrii propriului succes.
Iar până acum, povestea succesului companiei noastre se suprapune ideii de succes obținut prin ambiție și perseverență, reliefate în articolul de mai jos, pe care vă invităm să-l citiți.
Ana Bogdan pe un nou drum. ”Sunt recunoscătoare”
Pe 18 iulie 2022, la Palermo, sunt 32 de grade la ora 7 seara. Pe zgura de la Country Time Club nu mai bate nici vântul(...)
Nu tindem de obicei să luăm prea în serios nevoia de a bea destulă apă zilnic. Până la urmă, avem apă potabilă mereu la dispoziție - dacă ți se face sete, bei, dacă nu, nu, corect…?
Ei bine, nu chiar.
Ori oamenii de știință, cel puțin, nu ar fi de acord cu tine. Hidratarea corespunzătoare ajută tranzitul intestinal, menține temperatura corpului stabilă, previne formarea pietrelor la rinichi și, în general, îți menține sănătatea și starea de spirit în parametrii care trebuie. Anunțurile de la televizor cu "beți minimum 2 L de apă pe zi" se pare că sunt până la urmă de interes public, nu-i așa?
Vara însă e un anotimp ceva mai dificil pentru a rămâne hidratați. Nu cred că e nevoie să explicăm prea mult de ce (hint: e vorba de eliminarea apei prin transpirație ;) ). Chiar și în cazul în care ne informăm și conștientizăm nevoia de a bea destulă apă e dificil de multe ori pur și simplu să-ți amintești.
Venim în ajutorul tău cu următoarele câteva metode prin care(...)
Că nu poți face supă fără apă știe oricine, așa cum nici fum fără foc nu poți. Că supa-i mai bună dacă apa e curată știe orice gospodină ori gospodar destoinic. Și că în aceea de carne, pe lângă apă curate, trebe’ musai să fierbi și multe oase, cu măduvă dacă se poate, ca să dea gust bun și aromă robustă mâncării. Că se fac supe din toate legumele, fructele, bulbii și tuberculii comestibili, din păsări, mamifere și pești de tot soiul și asta se știe. Și dacă, mai ales prin Ardeal, încă se fac supe de bere sau de vin - de cea de apă nu cred că au auzit prea mulți.
„Supă de apă” (fix așa!) este o rețetă care apare la noi, scrisă și tipărită pentru prima dată, într-o carte veche de bucate, apărută la editura GastroArt.
“Cărticica meseriei de bucătar – cartea de bucate de la Cluj tipărită în 1695”, reprezintă o traducere în premieră din maghiara medievală realizată(...)
Legenda spune că acum aproximativ 5000 de ani în China, micul împărat Shen Nung s-a oprit pe parcursul unei călătorii să se odihnească sub un copac. În timp ce își fierbea apă pentru a o bea, o frunză din copacul de deasupra a căzut în oala fierbinte și a colorat apa. După ce s-a răcit, Shen Nung a sorbit din lichid și a simțit cum o stare de pace și calm îi cuprinde corpul.
Ca-n mai toate legendele, nu vom ști niciodată care e adevărul istoric - însă, indiferent de acesta, nu putem decât să ne bucurăm că cineva a descoperit această băutură pe care am ajuns să o numim ceai - care adoarme, energizează, calmează, fericește o planetă întreagă!
Brazilia este principalul producător mondial de cafea și este prima țară la care ne gândim atunci când spunem ”cafea”. Spiritul Braziliei a inspirat și KAFUNE, selecția superioară de boabe pe care o propunem clienților noștri în abonamente cu servicii complete de cafea.
Mai puțină lume știe însă cum s-a născut relația – acum indisolubilă – dintre Brazilia și cafea.
Manualele braziliene de istorie consemnează faptul că primul arbust de cafea a fost plantat în 1727 de către colonistul portughez Francisco de Melo Palheta, în ceea ce este azi statul brazilian Pará, din nordul Federației. Legenda care înconjoară acest moment afirmă, însă, că de Melo Palheta ar fi obținut arbustul de cafea pe cale neconvenționala , cel puțin...
Cafeaua este originară din estul Africii și a fost adusă în America de Sud(...)
