Când dăm apă bebelușilor? Cum și ce apă beau cei mai mici dintre noi?

Știați că există oameni care nu beau apă? Da, da, chiar cei mai mici dintre noi, nou-născuții! Evident, ne jucăm doar cu cuvintele – orice formă de viață se susține cu apă, numai că până la 6 luni, sugarii își iau necesarul de apă exclusiv din lapte.

Citiți mai jos când începem să dăm bebelușilor apă, cum și cu ce apă îi hidratăm, precum și alte informații care să vă ajute să înțelegeți nevoia de apă a celor mai mici și vulnerabili dintre oameni.


Acest material se adresează nu doar tinerilor părinți, ci și viitorilor părinți. E absolut intuitiv să credeți că, dacă apa susține viața, ar trebui să bem apă din momentul în care ne-am născut.

Ei bine, nu e chiar așa.

Până la vârsta de 6 luni, cu nevoi uriașe de apă (nou-născuții și sugarii se deshidratează rapid, din varii motive, iar rinichii și alte organe nu sunt încă dezvoltați suficient ca să poată reține apa în organism), bebelușii își iau necesarul de apă exclusiv din lapte, indiferent că vorbim de laptele natural, matern, sau de baby formula. La întrebarea „când începem să dăm apă bebelușului”, răspunsul va începe după această vârstă.

Câtă apă trebuie să bea un bebeluș?

Ca să înțelegeți cât de mare e nevoia de hidratare, un bebeluș de până în trei luni are nevoie, zilnic, de cam 150 ml de apă pe fiecare kg din masa corporală, în timp ce noi, adulții, avem nevoie de 35 ml/kg de masă corporală pentru o hidratare corectă. Un detaliu important e că, în cazul în care bebelușul e hrănit cu lapte baby formula, apa pe care o folosim la prepararea acestuia trebuie să fie oligominerală – adică cu mai puține săruri și minerale – deoarece acestea sunt deja prezente în formula de lapte praf, iar un exces nu ar face decât să streseze rinichii, încă imaturi. Există, de altfel, o coordonată clară legată de acest aspect – apa indicată bebelușilor, inclusiv cea cu care preparăm laptele baby formula, trebuie să nu depășească 500 mg de săruri și minerale per litru.

Un prim aspect este cel legat de gradul de mineralizare al apei pe care o dați copilului. La fel ca la nou-născuți, atât timp cât alăptarea continuă, e de preferat o apă mai săracă în minerale, tot pentru protejarea rinichilor. Un alt aspect foarte important este dat de concentrația unor compuși specifici ai apei. Este important ca sodiul, de pildă, să nu depășească 20 mg/l, nitrații și nitriții, să nu depășească 50 mg/l pentru nitrați, respectiv 0.1 mg/l pentru nitriți. În cazul depășirii acestor valori, riscul este ca nitrații să blocheze buna funcționare a hemoglobinei din sângele bebelușului care, la rândul său, nu va mai transmite oxigen în organism cum trebuie. „Sindromul bebelușului albastru” – o boală foarte gravă care poate apărea la sugari - este provocat de oxigenarea insuficientă, iar nitrații și nitriții în exces în apă joacă un rol nefast în declanșarea acestei boli, care poate să provoace chiar și decesul sugarilor.

De aceea este esențial pentru părinți să verifice compoziția chimică a apei pe care o dau copilului. Dacă apa e de la robinet și provine dintr-o stație orășenească de tratare a apei, e recomandat să o filtreze. În cazul în care aceasta vine din fântâni și puțuri particulare (mai ales în zone agricole, unde nitrații ajung, din îngrășămintele chimice folosite la culturi, să fie dizolvate în pânza freatică!), trebuie neapărat să facă analiza fizico-chimică și microbiologică a apei și, în cazul în care aceasta conține nitrați și nitriți peste limitele admise, să-și instaleze filtre de osmoză inversă pentru eliminarea acestora.

În orașe și, în general, în zonele unde apa este în prealabil tratată, apa de la robinet este prima recomandare, cu condiția – sau, mai precis, cu recomandarea insistentă - ca aceasta să fie filtrată înainte de a fi folosită în alimentația bebelușului.

Cum dăm apă sugarilor de 6 luni și peste?

Un alt aspect – cum îi dați apă celui mic. Odată cu diversificarea alimentației bebelușului, în jurul vârstei de 6 luni, puteți începe să hidratați copilul și direct cu apă. Sfatul medicului este, însă, să nu folosiți pentru asta biberonul, ci să o oferiți cu lingurița sau chiar cu o căniță. Motivul e simplu și complex deopotrivă – bebelușul trebuie să învețe că apa este un aliment, altul decât laptele, și să distingă între cele două.

Un al treilea aspect de reținut – când îi dați bebelușului apă. Regula de bază aici e simplă – de câte ori cere. Cum spuneam și mai sus, bebelușii au nevoie de apă de în cantități mai mari decât un adult, așadar hidratarea corectă e esențială pentru sănătatea și buna dezvoltare a copilului. „De câte ori cere” vine și cu câteva reguli, totuși – de pildă, să nu-i dați apă înainte de masă sau în timpul mesei, ci după masă sau între mese. Explicația e că stomacul e încă mic, iar dacă-l ocupăm cu apă nu va fi loc pentru celelalte alimente de care are nevoie copilul.

Dar altceva decât apă? Cum și când putem da ceai bebelușilor?

La fel ca în cazul apei, putem da bebelușilor ceaiuri de plante, în cantități mici (de ordinul picăturilor sau linguriței) doar după vârsta de 6 luni. Până atunci, laptele matern sau formula cu lapte praf sunt singurele alimente pentru bebeluși. Și, evident, nu ne referim la ceai negru sau verde, ci la ceaiuri de plante ca mușețelul. Întrebați întotdeauna medicul pediatru înainte de a diversifica dieta bebelușului!

Cum se face laptele praf baby formula?

Ca părinte, trebuie să știi care este cantitatea de lapte praf pentru bebeluși și cum să dozezi formula când faci lapte pentru sugar. Volumul diferă de la un copil la altul, și medicul copilului vă poate ajuta să alegeți produsul corect. Ca regulă general valabilă, proporția este de o linguriță specială, rasă, la 30 de ml de apă fierbinte. Dacă aveți un dozator, fie cu apă îmbuteliată, fie un sistem de filtrare, puteți prepara laptele formula, urmărind instrucțiunile și sfaturile medicului, cu apa fierbinte pe care o dă watercoolerul.

Nu în ultimul rând – să fim atenți cu apa cu care hidratăm bebelușul nu înseamnă să fim restrictivi. E valabil și în cazul apelor îmbuteliate. Un bebeluș poate bea orice apă îmbuteliată, cu condiția ca aceasta să fie oligominerală. Pură microbiologic presupunem că este deja, grație rigorilor legislative.

Iar pentru ca toate cele de mai sus să fie și luate în seamă, și înțelese, adresați-vă medicului pediatru care are copilul sub supraveghere!


Dr. Laura Davidescu

Medic specialist Igienă, master în Nutriție și Siguranță Alimentară